Pentru Pacienti - IMSP Maternitatea Municipală nr.2 Chişinău

Căutare
Go to content

Main menu:

Pentru Pacienti

Alimentaţia în perioada postpartum
Autori. Colectivul de medici Matrnitatatea Municipală nr.2
Femeile care alăptează au nevoie de un surplus de energie de 10-20% comparativ de acele care nu alăpteză, inclusiv în funcţie de activitatea fizică pe care o efectuează. Este importantă asigurarea necesităţilor nutriţionale zilnic pentru menţinerea lactaţiei, dar și pentru efortul fizic efectuat. Se va recomanda utilizarea produselor proaspete, carne, peşte, legume, terciuri, lactate etc.  Vor fi evitate: utilizarea alcoolului deoarece acesta pătrunde în lapte; fumatul ce diminuează producerea laptelui şi conţinutul de vitamina C în lapte; se va evita cafeaua, ceaiului şi băuturile carbogazoase, deoarece cauzează o excitabilitate crescută şi un somn superficial la copil. Se va recomanda utilizarea produselor proaspete, carne, peşte, legume, terciuri, lactate etc.
Vor fi evitate: utilizarea alcoolului deoarece acesta pătrunde în lapte; fumatul ce diminuează producerea laptelui şi conţinutul de vitamina C în lapte; se va evita cafeaua, ceaiului şi băuturile carbogazoase, deoarece cauzează o excitabilitate crescută şi un somn superficial la copil.      
Suplimentarea medicamentoasă cu fier, desinestătător sau împreună cu acid folic, poate fi furnizată  postnatal timp de 6-12 săptămâni pentru reducerea riscului de anemie sau tratamentul anemiei deja existente.   
Necesarul caloric de bază pentru o femeie care nu alimentează la sân este în medie de 1.800 - 2.200 de kilocalorii pe zi. Pentru pacientele care alimentează la sân sunt necesare calorii suplimentare – 400-500 kilocalorii/zi, ceea ce ar înseamnă că o lăuză ar trebui să consume aproximativ 2.200 - 2.700 de kilocalorii pe zi. În general, aportul caloric este diferit, dacă se ia în calcul  indicele de masă corporală (IMC) al pacientelor.        
Proteine. Necesarul de proteine pe care ar trebui să-l consume femeile care alimentează la sân este de 1,1 grame de proteine pe kilogram de greutate corporală pe zi. De exemplu, pentru o femeie care cântărește 70 kg: 1,1 g proteine x 70 kg = 77 g de proteine pe zi. Aportul zilnic de proteine calculat și recomandat de autoritățile în sănătate pentru femeile cu alimentație la sân constituie aproximativ 71 de grame pe zi. Sursele alimentare de proteină sunt: carnea slabă (pui, curcan, vită), peștele și fructele de mare, ouăle, lactatele (lapte, iaurt, brânză), leguminoasele (linte, fasole, năut), tofu și alte produse din soia, nucile și semințele, cerealele integrale (quinoa, ovăz). Femeile care au o activitate fizică sporită și supraponderale pot avea nevoie de un aport proteic mai mare. În cazul că există restricții alimentare sau probleme de sănătate care afectează aportul de proteine, poate fi necesar administrarea unui supliment proteic.
Grăsimile sunt esențiale pentru mamele care alăptează, ele joacă un rol important în producerea de energie, în sănătatea sistemului nervos, în absorbția vitaminelor liposolubile (A, D, E, K) și în dezvoltarea creierului copilului. Grăsimile din alimentația unei femei ce alimentează natural influențează compoziția grăsimilor din laptele matern. Acizii grași Omega-3, în special DHA (acidul docosahexaenoic), sunt deosebit de importanți pentru dezvoltarea cognitivă și vizuală a copilului. Grăsimile ar trebui să reprezinte între 20% și 35% din aportul total de calorii zilnice ale unei femei cu alimentație la sân. De exemplu, pentru o femeie care consumă 2.300 de calorii pe zi, aportul de grăsimi ar trebui să varieze între 51 și 89 de grame pe zi. Grăsimile sănătoase sunt: mononesaturate (avocado, ulei de măsline, nuci, alune);  polinesaturate (somon, sardine, semințe de in, nuci, ulei de floarea-soarelui, ulei de porumb); acizii grași Omega-3 ( peștele gras - somon, macrou, sardine; semințele de in, semințele de chia, nucile). Grăsimile saturate trebuie de limitat, printre acestea se enumără: grăsimile saturate (unt, margarină, carne grasă, produse lactate integrale) și grăsimile trans (alimente procesate, prăjituri, produse de patiserie, margarină solidă).
Carbohidrații sunt o sursă importantă de energie pentru femeile care alăptează, contribuind la menținerea nivelurilor de energie necesare pentru producerea laptelui matern și pentru activitățile zilnice. Necesarul de carbohidrați pentru femeile care alimentează la sân ar trebui să reprezinte între 45% și 65% din aportul total de calorii zilnice. De exemplu, pentru o femeie care consumă 2.300 de calorii pe zi, acesta ar însemna un aport de aproximativ 259 până la 374 de grame de carbohidrați pe zi. Carbohidrați complecși sau "buni" se găsesc în cereale integrale (ovăz, quinoa, orez brun), leguminoase (fasole, linte, năut), legume și fructe. Carbohidrații complecși sunt absorbiți mai lent de organism, oferă energie constantă și contribuie la menținerea unui nivel stabil al glicemiei în sânge. Carbohidrații complecși sunt bogați în fibre, fibrele nu sunt digerate și sunt esențiale pentru o digestie sănătoasă. Consumul recomandat de fibre pentru o femeie ce alimentează la sân constituie aproximativ 25-30 de grame pe zi. Sursele bogate în fibre sunt legumele, fructele, leguminoasele și cerealele integrale. Carbohidrați simpli sau "rapizi" (zahăr rafinat, produse de patiserie, băuturi răcoritoare, dulciuri) trebuie limitate în dietă. Aceștea oferă energie rapidă, dar pot duce la creșteri rapide ale nivelului de glucoză din sânge și pot contribui la creșterea în greutate dacă sunt consumați în exces.
Suplimentarea medicamentoasă cu fier, desinestătător sau împreună cu acid folic, poate fi furnizată  postnatal timp de 6-12 săptămâni pentru reducerea riscului de anemie sau tratamentul anemiei deja existente. Necesarul de fier al femeilor care alimentează la sân este mai mic decât cel al gravidelor și constituie aproximativ 9-10 mg pe zi. Sursele alimentare de fier, fier hemic (absorbit mai eficient) sunt carnea roșie (vită, miel, pui și curcan), peste; fier non-hemic (absorbit mai greu, dar important, mai ales pentru vegetarieni) - leguminoase (linte, fasole, năut); spanac și alte legume cu frunze verzi, tofu, nuci și semințe, cereale fortificate. Pentru a îmbunătăți absorbția fierului non-hemic, este recomandat să se consume alimente bogate în vitamina C (cum ar fi citricele, roșiile, ardeii) în timpul meselor. În cazul unei alimentații echilibrate și care conține suficiente surse de fier, suplimentele de fier nu sunt necesare. Este indiscutabilă suplimentarea cu preparate de fier în cazuri de anemie postpartum.
Vitamina B12 este esențială pentru formarea eritrocitelor, funcționarea sistemului nervos și sinteza ADN-ului. Femeile care alimentează la sîn au nevoie de un aport adecvat de vitamina B12 deoarece vitamina B12 fiind transportat în laptele matern joacă un rol esențial pentru dezvoltarea neurologică a sugarului. Aportul zilnic recomandat de vitamina B12 pentru femeile care alăptează este de 2,8 µg. Sursele alimentare de vit. B12 se găsesc în produsele de origine animală: carne (vită, pui); pește și fructe de mare (somon, ton, scoici); ouă; produse lactate (lapte, brânză, iaurt); cereale fortificate (pentru vegetarieni și vegani). Suplimentarea cu vit. B12 este necesară vegetarienilor și veganilor.
Iodul. Femeile care alimentează la sîn trebuie să administreze suplimente de iod 150 µg și să utilizeze produsele bogate în iod, ca de exemplu sarea iodată, pește și fructe de mare; alge marine;  produse lactate: (lapte, iaurt, brânză); ouă. Aportul combinat (suplimente și produse alimentare) de iod pe zi necesar ar trebui să varieze între 290-1000 µg. În cazul, că pacienta este vegană, testarea urinei (ioduria) pentru a evalua deficiența de iod este indicată.
Vitamina D. Cantitate adecvată de vitamina D este necesară pentru a asigura sănătatea mamei și a copilului. Vitamina D este esențială pentru sănătatea oaselor, contribuie la absorbția calciului și la prevenirea osteoporozei. Conform diferitor autorități internaționale în sănătate,  cantitatea recomandată de Vitamina D constituie 600 UI pe zi sau un aport mai mare, între 1500-2000 UI pentru femeile cu alimentație la sân, mai ales în cazurile că există riscul de deficit de vit.D. Există un șir de factori care influențează necesarul de vitamina D: expunerea la soare; alimentație bogată în vitamina D   (pește gras - somon, macrou; ouă, ficat și produse lactate fortificate). Dacă dieta nu conține suficiente surse de vitamina D, suplimentarea poate fi necesară.
Calciul este important în dieta unei femei cu alimentație la sân. Necesarul zilnic de calciu pentru femeile care alăptează este esențial pentru menținerea sănătății oaselor ale mamei și copilului. Calciul este necesar pentru dezvoltarea scheletului copilului, iar laptele matern este principala sursă de calciu pentru sugar. Deficiența aportului de calciu din dietă conduce la consumul acestuia din oasele mamei pentru a asigura necesarul de acest microelement la sugar, iar aceasta poate fi urmare a scăderii densității minerale osoase la mamă și îi poate crește riscul de osteoporoză pe termen lung. Pentru copil, calciul este esențial pentru dezvoltarea oaselor și dinților, precum și pentru funcționarea normală a mușchilor și nervilor.Aportul zilnic de calciu recomandat femeilor care alimentează la sân este de 1000 mg. Adolescentele care alăptează necesită un aport mai mare, de 1300 mg de calciu pe zi, datorită faptului că corpul și sistemul osos sunt în dezvoltare. Sursele alimentare de calciu sunt: produse lactate (lapte, iaurt, brânză); legume cu frunze verzi (spanac, broccoli); tofu și alte produse din soia (tofu fortificat, lapte de soia); nucile și semințele; peștele cu oase moi comestibile (sardine); produse fortificate (cereale fortificate). Femeile care au o dietă echilibrată și bogată în surse de calciu nu necesită suplimente. În cazul femeilor care au intoleranță la lactoză, urmează o dietă vegană sau au dificultăți în a consuma suficiente alimente bogate în calciu, suplimentele pe bază de calciu poate fi necesară.
Lichide. Femeile care alăptează au un necesar crescut de lichide pentru a susține producția de lapte și pentru a preveni deshidratarea. Se recomandă ca femeile care alăptează să consume aproximativ 3 litri de lichide pe zi, echivalentul a aproximativ 12-13 căni (de 250 ml) de apă sau alte lichide. Necesarul zilnic de lichide poate varia în funcție de climă, nivelul de activitate fizică și metabolism. Surse de lichide: apa (cea mai bună sursă de hidratare); laptele și băuturile lactate (oferă și nutrienți esențiali precum calciu și proteine); sucuri naturale de fructe (în cantități moderate, din cauza conținutului de zahăr); ceaiurile neîndulcite din plante (ex. de mușețel sau de mentă); supele și ciorbele. Semne de deshidratare sunt: setea excesivă; modificarea culorii urinei și cantității de urină ( închisă la culoare și în cantități mici); gura uscată; oboseală; vertij.
Cofeina. Majoritatea experților recomandă limitarea consumului de cofeină la 200-300 mg pe zi pentru femeile care alimentează la sân. Cofeina 200-300 mg este echivalată cu 1,5 - 2 căni de cafea filtrată (aproximativ 240 ml fiecare); 4-5 căni de ceai negru; 5-6 căni de ceai verde; 3-4 doze de băuturi energizante (nu sunt recomandate femeilor ce alăptează din cauza conținutului de zahăr și alte stimulente). O cantitate echivalentă de cafea decofeinizată conține aproximativ 2-5 mg de cofeină per ceașcă.

Dragele noastre paciente, să ne fiți sănătoase. Vă așteptăm cu drag.
DREPTURILE ŞI RESPONSABILITĂŢILE PACIENTULUI
Pacientul are dreptul la:
a) asistenţă medicală gratuită în volumul stabilit de legislaţie;
b) atitudine respectuoasă şi umană din partea prestatorului de servicii de sănătate, indiferent de vîrstă, sex, apartenenţă etnică, statut socioeconomic, convingeri politice şi religioase;
c) securitate a vieţii personale, integritate fizică, psihică şi morală, cu asigurarea discreţiei în timpul acordării serviciilor de sănătate;
d) reducere a suferinţei şi atenuare a durerii, provocate de o îmbolnăvire şi/sau intervenţie medicală, prin toate metodele şi mijloacele legale disponibile, determinate de nivelul existent al ştiinţei medicale şi de posibilităţile reale ale prestatorului de servicii de sănătate;
e) opinie medicală alternativă şi primirea recomandărilor altor specialişti, la solicitarea sa ori a reprezentantului său legal (a rudei apropiate), în modul stabilit de legislaţie;
f) asigurare de asistenţă medicală (obligatorie şi benevolă), în conformitate cu legislaţia;
g) informaţii cu privire la prestatorul de servicii de sănătate, profilul, volumul, calitatea, costul şi modalitatea de prestare a serviciilor respective;
h) examinare, tratament şi întreţinere în condiţii adecvate normelor sanitaro-igienice;
i) informaţii exhaustive cu privire la propria sănătate, metodele de diagnostic, tratament şi recuperare, profilaxie, precum şi la riscul potenţial şi eficienţa terapeutică a acestora;
j) informaţie completă privind factorii nocivi ai mediului ambiant;
k) exprimare benevolă a consimţămîntului sau refuzului la intervenţie medicală şi la participare la cercetarea biomedicală (studiul clinic), în modul stabilit de prezenta lege şi de alte acte normative;
l) acceptare sau refuz în ce priveşte efectuarea ritualurilor religioase în perioada spitalizării în instituţia medico-sanitară, dacă aceasta nu afectează activitatea ei şi nu provoacă prejudiciu moral altor pacienţi;
m) asistenţă a avocatului sau a unui alt reprezentant în scopul protecţiei intereselor sale, în modul stabilit de legislaţie;
n) informaţie privind rezultatele examinării plîngerilor şi solicitărilor, în modul stabilit de legislaţie;
o) atacare, pe cale extrajudiciară şi judiciară, a acţiunilor lucrătorilor medicali şi ale altor prestatori ai serviciilor de sănătate, precum şi a funcţionarilor responsabili de garantarea asistenţei medicaleşi a serviciilor aferente în volumul prevăzut de legislaţie;
p) îngrijire terminală demnă de o fiinţă umană;
q) despăgubire a daunelor aduse sănătăţii, conform legislaţiei.
Pacientul are următoarele responsabilităţi:
a) să aibă grijă de propria sănătate şi să ducă un mod de viaţă sănătos, excluzînd acţiunile premeditate ce dăunează sănătăţii lui şi a altor persoane;
b) să respecte măsurile de precauţie în contactele cu alte persoane, inclusiv cu lucrătorii medicali, în cazul în care ştie că el suferă de o boală ce prezintă pericol social;
c) să întreprindă, în lipsa contraindicaţiilor medicale, măsuri profilactice obligatorii, inclusiv prin imunizări, a căror neîndeplinire ameninţă propria sănătate şi creează pericol social;
d) să comunice lucrătorului medical informaţii complete despre bolile suportate şi cele curente, despre maladiile sale ce prezintă pericol social, inclusiv în caz de donare benevolă a sîngelui, a substanţelor lichide biologice, a organelor şi ţesuturilor;
e) să respecte regulile de comportament stabilite pentru pacienţi în instituţia medico-sanitară, precum şi recomandările medicului în perioada tratamentului ambulator şi staţionar;
f) să excludă utilizarea produselor farmaceutice şi a substanţelor medicamentoase fără prescrierea şi acceptul medicului curant, inclusiv a drogurilor, a altor substanţe psihotrope şi a alcoolului în perioada tratamentului în instituţia medico-sanitară;
g) să respecte drepturile şi demnitatea altor pacienţi, precum şi ale personalului medico-sanitar.
În cazul încălcării de către pacient a regulilor de tratament şi de comportament în instituţia medico-sanitară, încălcare ce are drept consecinţă daune materiale şi morale, acesta poartă răspundere în conformitate cu legislaţia.

OBLIGAȚIILE PACIENTULUI
• Să respecte și să păstreze starea de curățenie în salon, coridoare, grupuri sanitare, etc.
• Să asigure păstrarea lenjeriei de spital primită.
• Să-și păstreze în frigider alimentele aduse de familie.
• Să respecte personalul medico-sanitar.
• Să nu părăseasca spitalul pe durata internarii, decât în cazurile recomandate de medic (consulturi sau analize la alte unități sanitare).
• Să respecte prescripțiile medicului curant.
• Să respecte programul de odihnă, servire a mesei și primire de vizitatori al unitații sau cel instituit în situații de carantină.
• Să semnaleze asistentei șefe sau medicului șef de secție orice deficiență intervenită pe parcursul internării sale, în legatură cu nerespectarea drepturilor sale ca pacient.
• Să nu depoziteze alimente primate de la familie (apartinatori) în noptiere sau pe pervazurile ferestrelor salonului.
• Să nu arunce pe geamurile salonului nici un obiect (aliment, gunoi, etc).
• Să nu introducă în spital băuturi alcoolice și să nu consume astfel de băuturi.
• Să nu fumeze în incinta spitalului.



 
Copyright 2015. All rights reserved.
Back to content | Back to main menu